Rănile emoționale au devenit o țintă pentru agenții de turism. S-a înmulțit numărul oamenilor cu perioade dificile în viață care își cumpără vacanțe de… recuperare. Așadar, tot mai mulți aleg vacanțe dedicate echilibrului emoțional, în contextul creșterii anxietății, burnout-ului și pierderilor personale. Retreaturile care promit reconectare interioară și vindecare prin yoga, meditație sau terapii alternative devin o industrie în plină expansiune, cu costuri ridicate și oferte din ce în ce mai diversificate la nivel global și în România.
Retreaturi, yoga și mindfulness pentru „vindecare interioară”
Rănile emoționale au devenit o direcție tot mai importantă pentru industria turismului, iar agențiile observă o creștere a cererii pentru vacanțe de tip „recuperare emoțională”. Acestea sunt promovate ca experiențe de regăsire a echilibrului interior și includ programe de yoga, meditație, mindfulness sau diverse forme de terapie.
Fenomenul este în plină expansiune la nivel global, pe fondul creșterii anxietății, a burnoutului și a presiunilor sociale tot mai intense. În paralel, așa-numitul „grief travel” – turismul dedicat persoanelor aflate în perioade de doliu sau dificultate emoțională – a câștigat teren după pandemie și în contextul instabilităților globale.
„Zic că a fost cu mult stres… chiar acum se întâmplă de multe ori aleg să merg să mă conectez cu natura, să fie liniște în jurul meu și de obicei e foarte important să vezi ce stări ai ca să poți să vezi ce locuri poți să alegi în vacanță pe care vrei să o ai”, spune Aron, student la Medicină, care susține că astfel de călătorii îl ajută să gestioneze stresul cotidian.
„Evident că mă ajută, mă deconectez și se spune că atunci când vizităm locuri noi ni se activează niște emoții pe care nu le-am simțit până atunci. Cred că vacanțele te ajută ca să te reconectezi cu tine”, afirmă o altă participantă.
Costuri ridicate și destinații exotice în pachetele de relaxare
Agențiile de turism confirmă creșterea interesului pentru astfel de pachete, chiar dacă prețurile pot depăși frecvent o mie de euro de persoană, mai ales pentru destinații exotice precum Bali, Grecia sau Spania.
„Am avut cereri pentru tipul acesta de călătorii pe Grecia, Spania și chiar pe destinațiile exotice unde se fac retreat-uri, de exemplu Bali, care este recunoscut pentru partea aceasta de spiritualitate. Există și un program predefinit de activități”, spune Mihai Oprea, director de agenție de turism.
În același timp, specialiștii în psihologie atrag atenția că aceste experiențe pot avea beneficii pentru starea generală de bine, însă nu trebuie confundate cu actul terapeutic propriu-zis.
„Sunt foarte bine venite aceste programe de yoga, de meditații, de mindfulness. În afară de aceasta și exercițiile fizice ajută foarte eficient reglarea corpului uman. Această oboseală emoțională poate fi tratată în astfel de călătorii și în astfel de exerciții”, declară psihologul Lenke Iuhos.
Psiholog: „Nu orice vacanță este terapie”
Totuși, psihologul Gabriela Groza avertizează că fenomenul are și o puternică dimensiune comercială și este alimentat de modul în care societatea modernă raportează suferința la ideea de traumă.
„Sunt convinsă că se vinde tipul acesta de turism pentru că se potrivește foarte bine cu moda victimizării sau cu moda aceasta a traumei, care e tot mai prezentă în societatea occidentală. Avem impresia că suntem complet victime ale vieții noastre, că nu ne putem reveni ușor, că avem nevoie de foarte multe resurse din exterior ca să facem față unor evenimente de viață”, afirmă psihologul.
Ea explică și faptul că popularitatea acestor retreaturi este legată de schimbările din structura socială și de diminuarea conexiunilor umane directe.
„Societățile noastre au devenit mai individualiste. Conexiunea cu comunitatea este mult mai slabă. Uneori lipsește. Avem vecini pe care nu îi cunoaștem. Discuțiile cu vecinii, discuțiile cu prietenii, relațiile uneori nu mai sunt la fel de apropiate și asta ne face să simțim nevoia de conexiune”, spune Gabriela Groza.
În opinia sa, deși astfel de vacanțe pot avea efecte pozitive asupra stării emoționale, ele nu trebuie confundate cu un proces terapeutic real.
„Poate să fie foarte utilă o vacanță de acest tip, poate să ne producă foarte mult bine, dar de aici până la vorbit despre un proces terapeutic cu privire la o așa-zisă traumă e o distanță destul de mare”, explică psihologul.
„Trauma” – termen folosit prea ușor în societatea actuală
Groza subliniază și faptul că termenul de „traumă” este adesea folosit excesiv, în contexte care nu reflectă neapărat realitatea clinică.
„Aș fi destul de sceptică cu privire la tot ce numim traumă. Un specialist poate să facă diferența între un eveniment traumatic și situații normale de viață care ne produc suferință. Omul este o ființă rezilientă care are resursele de a face față situațiilor dificile”, afirmă aceasta.
Un alt subiect sensibil este reprezentat de retreaturile care includ substanțe psihedelice sau halucinogene, unde psihologul atrage atenția asupra riscurilor multiple.
„Pericolele sunt de mai multe feluri. Nu în toate statele este legal să consumi substanțe psihedelice. Un alt pericol constă în a ști exact ce se consumă, în ce cantități și care sunt persoanele care supraveghează. Din păcate, cunosc multe situații care n-au ieșit prea bine sau n-au fost supravegheate cum trebuia”, spune ea.
Deși nu exclude complet posibilitatea unor experiențe pozitive, Gabriela Groza insistă asupra prudenței în alegerea acestor programe.
„Nu spun că de principiu n-ar putea să fie bune, dar aș fi foarte atentă unde merg, cine este specialistul care organizează asta și care sunt condițiile în care se întâmplă”, a concluzionat psihologul.
Editor : C.A.