Reacția Chinei după ce Moscova a cerut evacuarea diplomaților și cetățenilor străini din Kiev

China a cerut dezescaladare și reluarea dialogului după amenințările Moscovei privind intensificarea atacurilor asupra Kievului, refuzând însă să clarifice dacă își va evacua personalul diplomatic din capitala Ucrainei. Beijingul și-a reiterat marți poziția neutră față de război, în timp ce Ucraina și alte state consideră avertismentele Rusiei drept parte a unei campanii mai ample de intimidare.

China a cerut „părților relevante” să evite escaladarea ostilităților după amenințările Rusiei privind intensificarea loviturilor cu rachete asupra Kievului, refuzând totodată să spună dacă va evacua personalul ambasadei sale din capitala ucraineană, scrie Kyiv Post.

Beijingul și-a reafirmat poziția binecunoscută potrivit căreia dialogul rămâne singura cale viabilă pentru încheierea războiului, potrivit declarațiilor purtătoarei de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, în cadrul unei conferințe de presă susținute marți.

„Poziția Chinei privind criza din Ucraina este consecventă și clară. Credem că dialogul și negocierile sunt singura modalitate viabilă de a rezolva conflictul”, a declarat Mao, răspunzând unei întrebări adresate de Ukrinform despre cele mai recente amenințări ale Moscovei.

Ea a adăugat că toate părțile ar trebui să lucreze pentru a preveni o nouă escaladare. „Facem apel la părțile relevante să colaboreze pentru a depune eforturi în vederea opririi escaladării cât mai curând posibil și pentru a crea condițiile necesare reluării dialogului și negocierilor”, a spus aceasta.

Întrebată dacă China va ceda presiunilor Rusiei și își va evacua personalul ambasadei din Kiev, Mao nu a confirmat și nici nu a infirmat existența unor astfel de planuri.

Citește și UE și SUA îl sfidează pe Putin: refuză să evacueze ambasadele din Kiev după amenințările lui Lavrov privind bombardamentele iminente 

China și-a menținut prezența diplomatică la Kiev pe tot parcursul invaziei ruse lansate în februarie 2022, mutând ulterior operațiunile ambasadei la Liov în primele luni ale războiului. Deși Beijingul continuă să se prezinte drept neutru, a evitat să descrie Rusia drept agresor și Ucraina drept victimă și a rămas în mare parte în afara eforturilor internaționale menite să pună capăt războiului.

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a transmis că o a doua rachetă balistică rusească Oreshnik, cu rază intermediară de acțiune, ar fi suferit o defecțiune și s-ar fi prăbușit în regiunea Donețk ocupată în timpul atacului Rusiei asupra Ucrainei din 23-24 mai. Dacă informația va fi confirmată, ar însemna că una din patru rachete Oreshnik folosite de Rusia în război a eșuat.

Citește și Ce se știe despre racheta Oreșnik lansată de Rusia asupra Ucrainei și cât de adevărată e propaganda lui Putin 

Comentariile Beijingului vin după ce Ministerul rus de Externe a susținut că forțele sale au început lovituri „sistematice” asupra facilităților militare-industriale ale Ucrainei din Kiev și asupra așa-numitelor „centre de luare a deciziilor”, cerând în același timp cetățenilor străini și personalului diplomatic să părăsească capitala.

Ca reacție, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga, a catalogat avertismentele drept „șantaj nerușinat”, afirmând că un asemenea limbaj nu va intimida diplomații occidentali care activează la Kiev.

Ambasadoarea Uniunii Europene în Ucraina, Katarina Mathernova, a declarat că misiunile occidentale vor rămâne în capitala ucraineană în pofida amenințărilor Rusiei, criticând ceea ce a numit tentativa Moscovei de a transforma frica într-o armă în contextul războiului în desfășurare împotriva Ucrainei.

Editor : M.I.