Uniunea Europeană ar putea refuza noilor state membre dreptul de veto pentru mai mulți ani, într-o încercare de a face extinderea blocului comunitar mai acceptabilă din punct de vedere politic, în contextul în care UE încearcă să admită noi țări până la sfârșitul acestui deceniu.
Potrivit unor planuri analizate de Comisia Europeană, statele candidate, precum Republica Moldova și țările din Balcanii de Vest, nu ar primi automat, odată cu aderarea la UE, dreptul de a bloca deciziile de politică externă sau alte chestiuni care necesită unanimitate, precum politica fiscală, scrie The Guardian.
Ideea este considerată deosebit de relevantă pentru Muntenegru, țara aflată în fruntea celor nouă state candidate oficiale la aderarea la UE. Fosta republică iugoslavă, cu o populație de 624.000 de locuitori, își propune să devină al 28-lea stat membru al Uniunii până în 2028. Luna aceasta, un grup tehnic însărcinat cu redactarea tratatului de aderare al Muntenegrului s-a reunit pentru prima dată, semn că negocierile începute acum 14 ani au intrat în faza finală.
În acest context, oficialii europeni analizează introducerea unor garanții pentru noii membri, pentru a evita blocarea deciziilor de către un singur stat, potrivit a patru surse europene. Ideea a apărut după experiența dificilă cu Ungaria, al cărei guvern condus anterior de Viktor Orbán a blocat mai multe decizii importante ale UE, inclusiv un împrumut de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei.
O interdicție temporară privind dreptul de veto ar putea fi inclusă în tratatul de aderare al Muntenegrului, care ar urma să servească drept model pentru alte state candidate. Această măsură este considerată la limita legalității și ar putea fi introdusă doar temporar, pentru a evita crearea unor membri UE de rang secund.
Friedrich Merz cere „soluții inovatoare”
Separat, cancelarul german Friedrich Merz le-a transmis liderilor UE, săptămâna trecută, o scrisoare în care cere „soluții inovatoare” pentru accelerarea aderării statelor din Balcanii de Vest la Uniunea Europeană. În document, Merz descrie extinderea UE drept o „necesitate geopolitică” și propune inclusiv „un statut de membru asociat pentru Ucraina”, ca „pas decisiv pe drumul Ucrainei către aderarea deplină”.
Un astfel de statut ar permite Ucrainei să participe la reuniunile UE și să fie reprezentată în instituțiile europene, însă fără drept de vot. Potrivit lui Merz, această formulă „reflectă situația particulară a Ucrainei, o țară aflată în război” și ar „facilita negocierile de pace aflate în desfășurare”.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins însă ideea. „Locul Ucrainei în Uniunea Europeană trebuie să fie complet, deplin și egal”, a scris acesta pe rețelele sociale după publicarea scrisorii lui Merz.
Procesul de extindere a UE stagnase aproape complet până la invazia rusă la scară largă din Ucraina, în 2022, care a readus urgența aderării pentru vecinii estici ai Uniunii.
Comisia Europeană a declarat anul trecut că noi membri ar putea fi acceptați până în 2030, identificând Muntenegru și Albania drept favorite, lăudând totodată progresul rapid al Republicii Moldova și sugerând că aderarea la UE ar putea reprezenta o garanție de securitate pentru Ucraina. Amânarea acordării dreptului de veto este una dintre mai multe măsuri de protecție discutate pentru a face extinderea mai ușor de acceptat.
Temeri privind extinderea UE. Ce îi preocupă pe liderii europeni
Actualele state membre trebuie să aprobe în unanimitate admiterea unor noi țări. Oficialii europeni sunt preocupați în special de ratificarea în Franța, unde alegerile prezidențiale vor avea loc în 2027, iar scepticismul față de extinderea UE este în creștere. Un sondaj Eurobarometru recent arată că doar 43% dintre francezi susțin extinderea Uniunii, în timp ce 48% se opun.
Surse europene susțin că este nevoie de „gândire creativă” pentru a face posibilă extinderea, în special în Balcanii de Vest, o regiune cu 17,4 milioane de locuitori, unde Rusia și China încearcă să își extindă influența.
Un diplomat european a declarat că amânarea dreptului de veto este una dintre „soluțiile constructive” analizate în cadrul procesului de „gândire creativă” privind extinderea UE. Un alt diplomat a afirmat: „Există o dezbatere privind modul în care o extindere mai amplă ar putea fi benefică atât pentru țările candidate, cât și pentru Uniunea Europeană. Ideile privind reformele interne și diferitele caracteristici ale tratatelor de aderare fac parte din această discuție”.
Germania a condus eforturile pentru reformarea internă a UE, inclusiv eliminarea dreptului de veto în politica externă, de teamă că o Uniune cu peste 35 de state membre ar deveni blocată instituțional. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat la începutul acestei luni că „o Uniune cu 33, 34 sau 35 de state membre nu poate continua să funcționeze după aceleași reguli concepute pentru un grup mult mai mic”.
Totuși, executivul european se teme că așteptarea unui consens privind reformele interne ale UE, care ar putea necesita modificarea tratatelor, ar putea împinge extinderea pe plan secund.
Ucraina este considerată un caz distinct
În rândul statelor candidate, Ucraina este considerată un caz distinct datorită dimensiunii sale, dar și pe fondul războiului cu Rusia și a costurilor uriașe de reconstrucție. Costul total al reconstrucției Ucrainei era estimat la 588 de miliarde de dolari la 21 decembrie 2025, de trei ori mai mult decât dimensiunea economiei sale.
Oficialii europeni consideră că Ucraina ar putea finaliza din punct de vedere tehnic procesul de aderare în patru ani, însă data efectivă a aderării rămâne o decizie politică legată de un eventual acord de pace.
Engjellushe Morina, cercetător principal în cadrul think tank-ului European Council on Foreign Relations, a declarat că blocarea temporară a dreptului de veto „nu este atât de drastică” și că politicienii vor folosi această măsură pentru a face extinderea mai acceptabilă în fața opiniei publice.
„Nu m-ar surprinde să vedem ceva de acest fel în tratatul Muntenegrului. Și acesta ar deveni un model pentru alte state noi membre. Politicienii vor spune: «Uitați, luăm măsuri de protecție și precauție». Aceasta este logica”, a explicat ea.
Ideea ar reprezenta și o modalitate de a proteja Uniunea de eventualitatea în care un nou stat membru și-ar schimba radical direcția politică după aderare, de exemplu prin alegerea unui guvern pro-rus în Muntenegru. Comisia Europeană și statele membre încearcă astfel să „impermeabilizeze Uniunea împotriva unor asemenea scenarii ipotetice”, a spus Morina.
O sursă din guvernul muntenegrean a declarat că obiectivul țării rămâne aderarea deplină la UE, „cu toate drepturile și responsabilitățile care vin odată cu statutul de stat membru egal”, adăugând însă că Muntenegru „nu se opune mecanismelor de protecție și consideră că acestea pot juca un rol constructiv în asigurarea sustenabilității reformelor chiar și după aderare”.
Editor : M.I.