Forțele armate iraniene se pregătesc pentru o eventuală nouă rundă de atacuri americano-israeliene prin desfășurarea unui număr mai mare de sisteme portabile de apărare antiaeriană (MANPADS), valorificând lecțiile învățate din războiul recent și din doborârea mai multor aeronave americane și israeliene, anunță France 24. Presa franceză a obținut documente și înregistrări video care dezvăluie exerciții de antrenament la scară largă organizate de Garda Revoluționară pentru membrii Basij, forța paramilitară a IRGC, privind modul de utilizare a sistemelor MANPADS.
De când Statele Unite și Israelul au declanșat războiul împotriva Iranului, pe 28 februarie, forțele militare iraniene au reușit să doboare sau să avarieze mai multe aeronave americane și israeliene.
Conform unui raport al Serviciului de Cercetare al Congresului SUA, publicat pe 13 mai, cel puțin 42 de aeronave americane au fost distruse sau avariate în timpul recentului conflict cu Iranul. Deși raportul nu clarifică cauza exactă a avariilor în fiecare caz, explicațiile sale sugerează că zeci de aeronave, inclusiv un F-15, un F-18 și un MC-130, au fost doborâte sau avariate de MANPADS-uri iraniene sau de sisteme de rachete sol-aer de joasă altitudine.
MANPADS-urile sunt rachete ghidate ușoare care pot fi operate de un singur membru al echipajului și nu necesită radar pentru a urmări o aeronavă. Cu toate acestea, raza lor de acțiune este limitată la 5-10 kilometri, iar focoasele lor mici, care cântăresc de obicei între 1 și 3 kg, nu sunt uneori suficient de puternice pentru a distruge o țintă, provocând doar daune minore.
Potrivit experților, sistemele MANPADS sunt ieftine, mobile, ușor de fabricat, ușor de utilizat și simplu de învățat de către echipajele noi, rămânând în același timp dificil de detectat.
Dovezile adunate de France 24 sugerează că forțele de securitate iraniene antrenează un număr mare de membri ai grupării paramilitare Basij pentru a folosi mai multe dintre aceste rachete ghidate în cazul unei noi runde de atacuri aeriene americane și israeliene. Videoclipuri și materiale de instruire privind utilizarea armelor au circulat pe scară largă printre membrii Basij pe rețelele sociale.
„O armă periculoasă cu efect surpriză”
Farzin Nadimi este expert militar la Institutul din Washington pentru Politica Orientului Apropiat. El explică:
Sistemele MANPADS pot constitui arme periculoase cu efect surpriză pentru aeronave. Acestea pot fi repoziționate și, deoarece utilizează ghidarea prin infraroșu, nu emit semnale proprii, niciun fel de emisii. Prin urmare, pot fi complet ascunse și gata de tragere.
Mai întâi, ele se fixează cu precizie pe temperatura motorului aeronavei. Sistemele mai avansate, cu senzori mai sensibili, se pot fixa și pe corpul aeronavei, detectând frecarea cauzată de fluxul de aer peste fuselaj și căldura generată de acesta.
De asemenea, ele pot exploda în apropierea aeronavei, ceea ce înseamnă că, chiar dacă nu o lovesc direct, pot totuși să avarieze ținta.
Războiul dintre Rusia și Ucraina a demonstrat că aceste sisteme pot fi eficiente chiar și împotriva rachetelor de croazieră, până la punctul în care Rusia a fost nevoită să adauge sisteme de rachete de semnalizare la rachetele sale de croazieră pentru a induce în eroare MANPADS-urile.
Multe videoclipuri înregistrate în timpul războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului arată iranienii folosind aceste sisteme în mod eficient împotriva aeronavelor israeliene și americane.
Citește și:
Poate că cea mai semnificativă utilizare a MANPADS-urilor iraniene a avut loc pe 3 aprilie în sud-vestul Iranului. Mai întâi, un F-15 a fost doborât de ceea ce președintele Donald Trump a descris ca fiind o rachetă portabilă, sau MANPADS. Apoi, în timpul a ceea ce SUA numesc o misiune de salvare a piloților F-15 doborâți, forțele iraniene susțin că au lovit mai multe aeronave americane, cel puțin un MC-130 și un A-10 Warthog, posibil cu foc de MANPADS. Apoi, în timpul a ceea ce SUA numesc o misiune de salvare a piloților avionului F-15 doborât, forțele iraniene susțin că au lovit mai multe aeronave americane, cel puțin un MC-130 și un A-10 Warthog, posibil cu foc de MANPADS. Piloții și echipajul au fost salvați de armata SUA.
Și nu a fost nici prima, nici ultima lovitură reușită a sistemelor MANPADS iraniene.
Într-un alt videoclip, înregistrat pe 31 martie, mass-media de stat iraniană a afirmat că o rachetă iraniană a doborât o dronă sinucigașă americană de tip LUCAS deasupra insulei Qeshm din Golful Persic.
Pe 25 martie, forțele iraniene au avariat un avion F-18 american în sudul Iranului, folosind un sistem MANPADS. Conform rapoartelor oficiale, aeronava a reușit să aterizeze în siguranță, în ciuda avariilor suferite.
La jumătatea lunii aprilie, la câteva zile după intrarea în vigoare a armistițiului dintre Iran și Israel-SUA, forțele armate iraniene, bazându-se pe experiența recentă de luptă, au recunoscut eficacitatea acestor sisteme și au început să instruiască mai mult personal în utilizarea sistemelor MANPADS.
Au realizat ceea ce erau, de fapt, videoclipuri instructive de casă și le-au trimis subordonaților, arătând cum se utilizează Misagh-1 și Sahand-3, două sisteme MANPADS de fabricație iraniană, împotriva aeronavelor inamice.
Pe lângă aceste videoclipuri instructive, mii de membri ai Basij au primit și un fișier PDF conținând instrucțiuni de bază privind utilizarea dispozitivului Misagh-1. France 24 a obținut o copie a acestui fișier.
Nadimi explică faptul că această instruire ar putea fi eficientă datorită simplității utilizării acestor sisteme:
Oricine a urmat o scurtă instruire privind aceste sisteme capătă capacitatea de a doborî sau de a avaria grav o aeronavă de îndată ce aceasta zboară la joasă altitudine în raza de acțiune a sistemului, mai ales dacă pilotul nu este pregătit corespunzător pentru a face față unei astfel de situații
Iranul produce propriile versiuni de MANPADS, multe dintre ele fiind derivate din sisteme rusești și chinezești. Încă din 2008, Departamentul de Stat al SUA a inclus Iranul printre cele peste 20 de țări care au produs astfel de sisteme.
Cea mai cunoscută familie de MANPADS iraniene, despre care se crede că ar fi responsabilă de doborârea sau avarierea unor aeronave americane și israeliene, este seria Misagh.
Iranul a început să producă Misagh-1 la începutul anilor 2000, pe baza modelului chinezesc QW-1 Vanguard. De atunci, a dezvoltat versiuni mai avansate: Misagh-2 și Misagh-3, echipate cu focos laser și cu o rază de acțiune de cinci kilometri.
Cele mai noi rachete reduc șansele pilotului de a manevra
Nadimi spune că ultima generație de rachete lansate de la umăr, Misagh-3, este echipată cu un sistem de detonare cu laser:
Aceste rachete au focos de proximitate cu laser. Ele emit raze laser precise. Imediat ce laserul atinge corpul țintei, acesta activează focosul exploziv și detonează. Avantajul este că racheta nu trebuie să lovească ținta direct; în schimb, explodează la o anumită distanță de țintă și împrăștie un con de șrapnel către aceasta
Acesta poate fi îndreptat către fuselaj sau către cabina de pilotaj. Nu vizează neapărat doar secțiunea de evacuare a aeronavei, așa cum se întâmpla în cazul sistemelor de generație mai veche.
În ansamblu, aceste rachete reduc într-o oarecare măsură șansele pilotului de a manevra pentru a le evita
În săptămânile care au urmat încetării focului din 8 aprilie, Iranul a continuat instruirea personalului pentru operarea MANPADS, actualizând ulterior programul cu sesiuni live folosind căști de realitate virtuală.
Una dintre aceste sesiuni este documentată într-un videoclip care arată zeci de membri ai Basij instruiți să opereze MANPADS. Instruirea a inclus un simulator VR.
Un alt document, datat 16 mai, dar care nu a fost făcut public, a circulat pe scară largă în rândul membrilor Basij. Spre deosebire de instrucțiunile de bază anterioare privind utilizarea sistemelor MANPADS iraniene, acest ghid merge mai departe, prezentând metode tactice de utilizare a acestora pe teren.
Citește și:
Statele Unite permit în premieră unei țări europene să producă pe teritoriul propriu rachete Patriot
Încă din 2008, Statele Unite au recunoscut amenințarea pe care o reprezintă sistemele MANPADS pentru forțele sale armate. Un raport din acel an afirma: „Combaterea proliferării sistemelor portabile de apărare antiaeriană (MANPADS) este o prioritate majoră a securității naționale a SUA.”
Cu toate acestea, potrivit unor experți, Forțele Aeriene ale SUA nu sunt pregătite să facă față acestui tip de amenințare: o rachetă ghidată care costă câteva mii de dolari și care este capabilă să doboare sau să avarieze aeronave în valoare de zeci de milioane.
Este un risc pe care oficialii militari americani par să-l recunoască. Într-un raport publicat de New York Times pe 18 mai, un oficial militar a avertizat că „doborârea avionului F-15E luna trecută și focul de la sol care a lovit un F-35 au revelat că tacticile de zbor americane au devenit prea previzibile, ceea ce a permis Iranului să se apere împotriva lor mai eficient”.
Farzin Nadimi consideră că riscul este real:
După încetarea focului, Iranul a avut ocazia să învețe aceste lecții și să le transmită unităților operaționale.
Totuși, acest lucru are un impact tactic, nu unul strategic.
Din punct de vedere tactic, da, ar putea să-și perfecționeze și să-și adapteze tacticile, sau chiar armamentul, de exemplu, pentru a viza mai bine dronele sau elicopterele.
Dar adevăratul pericol pentru forțele de atac ar apărea dacă conflictul ar intra într-o fază de război terestru, în care elicopterele și avioanele ar trebui să sprijine trupele la altitudine joasă
Conform unor rapoarte, Iranul nu numai că a investit în sisteme MANPADS de producție proprie, ci a achiziționat și un număr necunoscut de sisteme MANPADS rusești de tip Verba, precum și sisteme chinezești.
Editor : C.A.