Un tribunal german a condamnat-o pe Daniela Klette, fostă membră a Facţiunii Armatei Roşii (RAF), organizaţie cunoscută şi sub numele de grupul Baader-Meinhof, la 13 ani de închisoare pentru jafuri armate comise în timpul celor trei decenii în care s-a ascuns de poliţie, relatează The Guardian.
Cea mai căutată femeie din Germania, Klette era ultima membră (femeie) a reţelei teroriste de extremă stânga care se afla încă în libertate înainte de a fi arestată la domiciliul său din Berlin, în februarie 2024.
După un proces de 14 luni desfăşurat sub stricte măsuri de securitate, tribunalul regional din Verden a găsit-o vinovată de şase capete de acuzare de jaf agravat, plus răpire pentru răscumpărare şi deţinere de arme militare, notează The Guardian, citată de News.ro.
Femeia în vârstă de 67 de ani a fost condamnată pentru jafurile comise între 1999 şi 2016, după dizolvarea RAF, menite să finanţeze viaţa clandestină a fugarilor rămaşi.
În timp ce instanţa a pronunţat verdictul de vinovăţie, Klette a ascultat impasibilă, în timp ce publicul a izbucnit.
Simpatizanţii au huiduit judecătorii şi au scandat „Libertate pentru Daniela”. Un grup de susţinători s-a adunat în faţa sălii de judecată mai devreme în acea zi, ţinând pancarte pe care scria „Solidaritate cu Daniela”.
Poliţiştii au descoperit un depozit de arme şi o bazooka falsă în apartamentul ei
Klette a petrecut mai mult de 30 de ani fugind de poliţie până când a fost găsită trăind sub un alt nume în capitala Germaniei. Poliţiştii au descoperit un depozit de arme şi o bazooka falsă în apartamentul ei din cartierul Kreuzberg, unde locuia de aproximativ 20 de ani, precum şi documente de identitate falsificate, peruci, aur şi 240.000 de euro în numerar, despre care se crede că provin din jafuri.
Procurorii – care au cerut pedeapsa maximă de 15 ani – au susţinut că Daniela Klette şi complicii ei, Burkhard Garweg, 57 de ani, şi Ernst-Volker Staub, 72 de ani, au vizat vehicule de transport de numerar şi supermarketuri din trei state. Se crede că cei trei au fugit cu peste 2 milioane de euro.
Anchetatorii au declarat că au găsit ADN-ul ambilor bărbaţi în apartamentul lui Klette în momentul capturării acesteia, inclusiv pe o periuţă de dinţi electrică.
Staub şi Garweg sunt încă în libertate.
Apărarea a pledat pentru achitarea ei, susţinând că nu există dovezi ale implicării sale în jafuri şi că acuzaţiile privind armele nu meritau decât o pedeapsă cu suspendare.
La începutul procesului, în martie 2025, Klette, acum cu părul alb, a rupt tăcerea pentru a critica ceea ce ea a numit un proces motivat politic şi a promis să rămână fidelă luptei împotriva „capitalismului şi patriarhatului”.
Nu mai poate fi judecată pentru apartenenţa la o organizaţie teroristă
Procurorii o acuză, de asemenea, pe Klette de trei atacuri motivate politic în anii 1990, pe când RAF era încă activă, dar aceste acuzaţii sunt tratate în cadrul unor proceduri separate la Frankfurt.
Ea nu mai poate fi judecată pentru apartenenţa la o organizaţie teroristă, deoarece termenul de prescripţie pentru această acuzaţie a expirat în 2018, la 20 de ani după desfiinţarea grupului.
Sub un nume fals, Klette a fost profund implicată timp de mai mulţi ani într-un centru cultural brazilian din Berlin, unde practica capoeira, o artă marţială afro-braziliană care combină dansul şi lupta. Se crede că descoperirea unor fotografii cu ea alături de grupul său de capoeira la carnavalul anual al culturilor din Berlin – zâmbind, cu o bandană albă pe cap şi aruncând confeti din petale – a dus la identificarea şi arestarea ei.
RAF, cunoscută şi sub numele de banda Baader-Meinhof după membrii săi fondatori, Andreas Baader şi Ulrike Meinhof, a stat în spatele unei campanii de teroare în fosta Germanie de Vest, în anii 1970 şi 1980, implicând atacuri, răpiri, atentate cu bombă şi crime. Grupul radical anticapitalist a luat armele împotriva a ceea ce considera imperialismul american şi un stat german „fascist”, încă plin de foşti nazişti. Se crede că grupul este responsabil de uciderea a cel puţin 30 de persoane şi rănirea a 200.
Editor : Liviu Cojan