Lansat cu fast în Elveția și prezentat de președintele american Donald Trump drept un organism capabil să aducă pacea în Gaza și să gestioneze marile crize globale, „Consiliul pentru Pace” pare să se împotmolească înainte de a produce rezultate concrete. Deși proiectul a atras lideri din mai multe state și promisiuni financiare de miliarde de dolari, fondurile întârzie să apară, structurile create nu funcționează încă, iar negocierile pe care Trump încearcă să le controleze se lovesc de blocaje majore. Între ceremonii grandioase, promisiuni ambițioase și probleme nerezolvate, administrația Trump se confruntă cu dificultatea transformării spectacolului politic în rezultate reale, scrie The Independent.
Un proiect ambițios, lansat cu fast internațional
Bijuteria din coroana autoproclamată a lui Donald Trump trebuia să fie „Consiliul pentru Pace”, un organism internațional creat, cel puțin la nivel declarativ, pentru a pune în aplicare un plan de armistițiu în Gaza devastată de război și, ulterior, pentru a avea un rol global în gestionarea conflictelor internaționale.
Consiliul a fost lansat în ianuarie, în cadrul unei ceremonii organizate cu mare fast în Elveția. La eveniment au participat reprezentanți din 19 state, printre care fostul lider autoritar al Ungariei, Viktor Orban, dar și lideri ai unor state din Golf, Mongolia și Azerbaidjan.
Încă de la început însă, proiectul a stârnit rezerve în rândul mai multor aliați tradiționali ai Statelor Unite. Unele state membre NATO, inclusiv Marea Britanie, au evitat să se implice, îngrijorate atât de posibilitatea ca Rusia să fie asociată inițiativei, cât și de extinderea atribuțiilor consiliului „dincolo de Gaza”.
Rezerve și tensiuni încă de la început
Mai mulți critici au susținut că documentul fondator al organizației este atât de vag și de amplu formulat încât proiectul seamănă mai degrabă cu tentativa lui Trump de a construi o alternativă proprie la Organizația Națiunilor Unite – instituție față de care fostul președinte american și-a exprimat frecvent ostilitatea.
La ceremonia de lansare, Trump a rezumat ambițiile proiectului într-o declarație care a atras imediat atenția: „Putem face cam tot ce vrem.”
La doar câteva luni de la inaugurare, situația pare însă mult diferită. În timp ce Trump încearcă să gestioneze și tensiunile legate de conflictul cu Iranul, Consiliul pentru Pace traversează o perioadă de blocaj.
Potrivit mai multor surse, finanțarea promisă de Statele Unite nu s-a materializat, alte fonduri au fost înghețate, iar activitatea organismului este descrisă drept „blocată într-un limbo”.
În acest context, apar tot mai multe întrebări legate de consistența reală a marilor proiecte promovate de Trump și de capacitatea acestora de a depăși stadiul declarațiilor spectaculoase și al evenimentelor atent regizate.
Blocaje financiare și instituționale
La momentul lansării, Trump afirmase inclusiv că statutul de membru pe viață în cadrul Consiliului pentru Pace putea fi obținut pentru suma de un miliard de dolari.
Până în februarie, statele participante promiseseră aproximativ 7 miliarde de dolari pentru un pachet de ajutor destinat Gazei. Trump anunțase atunci că Statele Unite vor contribui cu încă 10 miliarde de dolari, fără să explice însă concret sursa banilor.
În realitate, mecanismul financiar al proiectului pare să fie departe de a funcționa. Potrivit Financial Times, până în prezent nu au fost transferate fonduri în mecanismul oficial administrat de Banca Mondială și aprobat de Organizația Națiunilor Unite.
Citește și:
În schimb, donațiile au fost direcționate către un cont separat deschis la JP Morgan, unde, potrivit publicației, nu există mecanisme independente de transparență.
Printre contribuțiile anunțate public se află și suma de 100 de milioane de dolari oferită de Emiratele Arabe Unite pentru instruirea unei noi forțe de poliție în Gaza. Programul nu a fost însă lansat, iar fondurile sunt considerate în prezent înghețate.
În același cont bancar, Marocul ar fi contribuit cu aproximativ 20 de milioane de dolari pentru finanțarea biroului lui Nickolay Mladenov, desemnat „înalt reprezentant” pentru Gaza postbelică, precum și pentru susținerea unui comitet tehnocratic palestinian creat de consiliu pentru administrarea Fâșiei Gaza.
Promisiuni financiare uriașe, dar fără implementare
Nici acest proiect nu a avansat până acum. Comitetul nu și-a început activitatea, iar contractele pentru reconstrucția Gazei nu au fost atribuite, în principal pentru că Hamas nu s-a dezarmat.
În paralel, Departamentul de Stat al SUA ar intenționa să redirecționeze aproximativ 1,2 miliarde de dolari către proiecte legate de Gaza, însă nici acest plan nu s-a concretizat până în prezent.
Astfel, ceea ce fusese prezentat drept un moment decisiv pentru încheierea războiului din Gaza și pentru reconstruirea regiunii pare să se fi împotmolit într-un amestec de blocaje politice, lipsă de coordonare și promisiuni neîndeplinite.
În același timp, Trump pare să-și îndrepte atenția către alte dosare internaționale. În încercarea de a obține un acord privind conflictul cu Iranul, fostul președinte american a sugerat recent, într-o postare pe Truth Social, că orice înțelegere între SUA, Israel, Liban și Iran ar trebui condiționată de extinderea Acordurilor Abraham – adică de semnarea unor acorduri diplomatice și comerciale cu Israelul de către state musulmane din regiune.
Conturi separate și lipsă de transparență
Propunerea este considerată extrem de dificil de aplicat, mai ales în condițiile în care state precum Qatar și Arabia Saudită nu au susținut conflictul și nici nu au avut un rol direct în izbucnirea lui. Trump a inclus în ecuație și Pakistanul, deși Islamabadul participă doar în calitate de mediator și a respins deja ideea.
În plus, negocierile privind Iranul par aproape imposibil de armonizat. Printre principalele puncte de blocaj se numără controlul Strâmtorii Hormuz, viitorul programului nuclear iranian și chiar soarta regimului de la Teheran.
Trump s-a întâlnit miercuri cu membrii cabinetului său pentru a discuta conflictul, care, potrivit sondajelor recente, este profund nepopular în rândul americanilor.
Deși fostul președinte insistă că un acord este aproape, criticii observă că, la fel ca în cazul Consiliului pentru Pace destinat Gazei, problemele esențiale sunt amânate, iar detaliile concrete lipsesc.
În acest context, începe să se contureze un tipar: Trump încearcă să ocupe centrul scenei în gestionarea unor crize internaționale majore prin lansări spectaculoase și declarații grandioase, însă implementarea efectivă a proiectelor sale se dovedește mult mai complicată, concluzionează The Independent.
Editor : C.A.