Reducerile de finanțare decise de administrația președintelui american Donald Trump afectează programele care investighează crimele de război atribuite Rusiei în Ucraina, de la documentarea mărturiilor victimelor până la analiza probelor și sprijinul acordat procurorilor. Potrivit unei investigații Reuters, anchetatori, activiști și experți avertizează că unele dosare ar putea rămâne fără finalitate, după ce Statele Unite au redus semnificativ fondurile destinate acestor eforturi.
Statele Unite au fost, în mod tradițional, unul dintre principalii susținători ai tragerii la răspundere pentru unele dintre cele mai grave atrocități din lume. Acum, administrația președintelui american Donald Trump a redus drastic finanțarea destinată investigării presupuselor atacuri rusești asupra civililor, cazurilor de tortură și deportărilor de copii din Ucraina.
„Le-am cerut să mă omoare pentru că nu mai puteam suporta”
Roksolana Makar a înfruntat drumuri înghețate și amenințarea atacurilor cu drone pentru a intervieva o femeie din orașul ucrainean Izium, care susține că a fost torturată de forțele ruse.
Înconjurat de păduri și terenuri agricole, Izium poartă încă urmele ocupației ruse din 2022, care a lăsat în urmă poduri distruse și clădiri rase de pe fața pământului. Femeia i-a povestit lui Makar, investigator de crime de război pentru organizația neguvernamentală ucraineană Truth Hounds, că soldați ruși au reținut-o timp de 10 zile, în acel an, într-o fabrică de baterii.
Acolo, susține ea, a fost bătută, electrocutată, sufocată cu o mască de gaze și violată.
„Le-am cerut să mă omoare pentru că nu mai puteam suporta”, a declarat femeia în vârstă de 55 de ani, care a cerut să fie identificată doar prin prenumele Alla.
Îngrozită de atrocitățile atribuite Rusiei, Makar încearcă să documenteze astfel de mărturii înainte ca dovezile să fie distruse și amintirile să se estompeze. Însă ea se teme că tot mai puțini autori vor fi trași la răspundere după ce Statele Unite au încetat să mai finanțeze organizația sa și zeci de alte entități care caută dreptate în cel mai sângeros conflict din Europa de la Al Doilea Război Mondial încoace.
Reduceri de zeci de milioane de dolari
Încă de la procesele de la Nürnberg împotriva criminalilor de război naziști, SUA au susținut anchete și tribunale internaționale pentru investigarea unor atrocități majore. Însă administrația Trump a redus anul trecut finanțări de ordinul zecilor de milioane de dolari pentru astfel de activități, în cadrul tăierilor de ajutor extern menite să promoveze agenda „America First”, potrivit unei analize Reuters bazate pe documente oficiale și interviuri cu opt actuali și foști oficiali americani.
Ucraina a fost cel mai mare beneficiar individual al acestor programe, au precizat sursele.
„Există mai puțină speranță” pentru tragerea la răspundere a vinovaților, a spus Makar după interviul realizat cu Alla, în ianuarie, într-un birou din Izium.
Reuters nu a putut verifica independent relatările femeii. Kremlinul și Ministerul rus al Apărării nu au răspuns întrebărilor privind cazul acesteia sau alte incidente menționate în reportaj. Rusia a negat în repetate rânduri comiterea unor crime de război și a calificat acuzațiile drept propagandă occidentală.
Potrivit Procuraturii Generale a Ucrainei, au fost deschise peste 230.000 de dosare privind crime de război de la începutul invaziei ruse la scară largă din 2022. Acuzațiile includ atacuri asupra civililor și infrastructurii civile, răpirea și deportarea copiilor, tortură și violență sexuală.
„Aceste reduceri profunde ale ajutorului american ar putea face ca numeroase victime să nu obțină niciodată dreptate”, a declarat Beth Van Schaack, ambasador pentru justiție penală internațională în administrația fostului președinte Joe Biden.
Departamentul de Stat a transmis că SUA transferă o parte din povara financiară a războiului către Europa și alți „parteneri dispuși”, dar continuă să ofere sprijin substanțial Ucrainei, inclusiv pentru programe privind crimele de război și responsabilizarea autorilor atrocităților.
Investigații afectate și proiecte suspendate
Pentru a evalua impactul reducerilor, Reuters a discutat cu peste 40 de persoane implicate în rețeaua susținută anterior de SUA pentru investigarea crimelor de război din Ucraina, sprijinirea procurorilor și asistarea victimelor.
Aproape toți au declarat că activitatea lor a fost afectată:
- Truth Hounds a fost nevoită să concedieze angajați;
- un proiect de arhivare a probelor a fost suspendat;
- programele de pregătire în drept internațional pentru judecători și procurori au fost amânate;
- experți străini care colectau și analizau probe de pe câmpul de luptă nu mai pot călători în Ucraina;
- planurile pentru reconstruirea unui tribunal distrus în război au fost oprite după desființarea Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și anularea unui program de 62 de milioane de dolari destinat consolidării sistemului judiciar ucrainean.
Reuters a identificat peste 283 de milioane de dolari în finanțări americane destinate, cel puțin în mare parte, proiectelor privind crimele de război din Ucraina începând din 2022.
Agenția nu a putut stabili exact cât din această sumă fusese deja cheltuit atunci când Trump a suspendat ajutorul extern în ianuarie 2025 pentru reevaluare. Totuși, programe reprezentând cel puțin 40% din finanțarea analizată au fost anulate sau lăsate să expire.
O sursă de rang înalt din Ucraina a declarat că reducerile afectează aproximativ jumătate dintre proiectele finanțate de SUA care promovează tragerea la răspundere pentru crimele de război și respectarea statului de drept.
Un nou program lansat: repatrierea copiilor dispăruți
Administrația Trump a lansat totuși un nou program. În martie, Departamentul de Stat a anunțat că va oferi până la 25 de milioane de dolari pentru sprijinirea repatrierii copiilor ucraineni dispăruți, o cauză susținută de prima doamnă Melania Trump.
Beneficiarii fondurilor nu au fost încă anunțați.
Noua finanțare vine însă după reducerea altor programe cu același scop, inclusiv a unei inițiative a Universității Yale care a urmărit mii de copii ucraineni dispăruți în Rusia și în teritoriile ocupate de aceasta.
Laboratorul de Cercetare Umanitară al Școlii de Sănătate Publică Yale va rămâne fără bani în august după ce Departamentul de Stat a blocat aproximativ 8 milioane de dolari din finanțare, a declarat directorul executiv Nathaniel Raymond pentru Reuters.
Retragerea mai amplă a SUA din domeniul justiției internaționale
Reducerile reflectă o retragere mai amplă a Statelor Unite din activitățile dedicate documentării încălcărilor drepturilor omului.
În ultimul an, administrația Trump:
- a închis un birou al Departamentului de Stat care coordona răspunsul global la atrocități în masă încă din 1997;
- a desființat o echipă a Departamentului Justiției care ajuta Ucraina să investigheze crime de război;
- a retras SUA dintr-un grup multinațional care pregătea dosare împotriva liderilor ruși pentru invazia Ucrainei.
De asemenea, administrația a impus sancțiuni unor oficiali ai Curții Penale Internaționale (CPI), ca reacție la încercările acesteia de a investiga presupuse crime comise de lideri israelieni în Gaza și de militari americani în Afganistan.
Europa continuă sprijinul: „Rusia va fi trasă la răspundere”
Uniunea Europeană și Marea Britanie afirmă că rămân angajate în susținerea eforturilor de justiție pentru Ucraina.
Din februarie, Londra a anunțat un sprijin suplimentar de 5 milioane de lire sterline (aproximativ 6,7 milioane de euro) pentru victimele crimelor de război din Ucraina și încă 1,2 milioane de lire sterline (aproximativ 1,6 milioane de euro) pentru verificarea și localizarea copiilor deportați ilegal.
Purtătoarea de cuvânt a diplomației europene, Anitta Hipper, a declarat că statele membre au alocat 10 milioane de euro pentru crearea unui tribunal special care să judece liderii ruși pentru agresiunea împotriva Ucrainei și contribuie cu încă un milion de euro la înființarea unei comisii internaționale pentru despăgubiri.
În mai, UE a anunțat și un pachet de 50 de milioane de euro pentru sistemul ucrainean de protecție a copilului și pentru eforturile de recuperare a copiilor răpiți.
„Rusia va fi trasă la răspundere”, a afirmat Hipper.
Mame care încă își caută copiii: „Vreau doar să-l țin în brațe”
Pentru Iuliia Usenko, procurorul-șef al Ucrainei pentru infracțiunile împotriva copiilor, investigațiile digitale realizate de Universitatea Yale au fost „de neprețuit”.
Autoritățile ucrainene acuză Rusia de peste 20.500 de deportări sau transferuri forțate de copii și afirmă că puțin peste 2.000 au fost readuși acasă. Cercetătorii de la Yale estimează că numărul real ar putea ajunge la 35.000.
Rusia respinge acuzațiile și susține că a evacuat copiii din zonele de conflict pentru siguranța lor.
Printre cei care așteaptă vești se află Hanna Zamyshliaieva, care nu și-a mai văzut fiul, Anton Volkovych, din ianuarie 2022, înainte ca localitatea Oleshky din regiunea Herson să fie ocupată de trupele ruse.
Tânărul, care suferă de o afecțiune neurologică și avea nevoie de îngrijire permanentă, a dispărut după ce elevii și o parte din personalul școlii unde locuia au fost transferați în teritorii controlate de Rusia.
„Vreau doar să-l țin în brațe”, a spus femeia.
„Voi lupta pentru asta până la sfârșit”
Tetiana Popovych este una dintre miile de persoane care cer dreptate.
Ea își caută de ani de zile fiul, Vladîslav, care avea 29 de ani când a dispărut în timpul ocupației ruse din Bucha, lângă Kiev.
Martori i-au spus că l-au văzut ascunzându-se de bombardamente, că fusese împușcat și ulterior capturat de forțele ruse. În cele din urmă, un fost prizonier eliberat i-a spus că împărțise o celulă cu acesta într-un centru de detenție din orașul rus Viazma.
Tetiana crede că fiul ei este încă în viață.
„Pentru mine este important ca toți să fie pedepsiți, ca toți să fie găsiți, indiferent câți ani vor trece”, a spus ea. „Voi lupta pentru asta până la sfârșit.”
Editor : Ș.A.