Doi lideri în vârstă se luptă să iasă din războaie dezastruoase în care și-au târât personal țările. Niciunul nu reușește.
Când președintele rus Vladimir Putin a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei la începutul anului 2022, scopul său era să provoace o schimbare de regim la Kiev și să declare victoria în câteva zile – nu un „război”, ci o „operațiune militară specială”, scrie European Pravda.
În mod similar, când președintele SUA, Donald Trump, a lansat un atac total împotriva Iranului, scopul său era să provoace o schimbare de regim la Teheran și să declare victoria în câteva zile – nu un „război”, ci o „excursie”.
Ambii bărbați au luat decizia de a începe un război fără a urma procesul normal de planificare a politicii, fără a mai vorbi de luarea în considerare a tuturor consecințelor posibile și a efectelor de ordinul doi.
„Putin poate ordona armatelor sale să avanseze, dar acestea nu pot face acest lucru. Zeci de mii de recruți de calitate din ce în ce mai scăzută sunt trimiși la moarte, fără niciun rezultat”, scrie Carl Bildt, fostul premier suedez.
Potrivit acestuia, economia de război rusă produce în număr mare drone de atac după modelul iranian, dar ucrainenii s-au dovedit a fi și mai inovatori.
Politicianul suedez observă că dronele ucrainene nu numai că mențin linia de apărare, ci și lovesc infrastructura energetică și ținte militare adânc în interiorul Rusiei.
„Îmi imaginez că Putin scrâșnește din dinți la Kremlin sau într-un buncăr ascuns, țipând la oamenii care nu-i pot oferi victoria de care are nevoie disperată. Iar Trump își difuzează zilnic, fără să-și dea seama, propria disperare pe Truth Social”, scrie fostul prim-ministru și ministru de externe suedez.
El subliniază că războiul eșuat al fiecărui lider va schimba regimul respectiv.
„Și acum că populația rusă s-a obișnuit cu confortul erei digitale, există limite la ceea ce pot face propaganda tradițională și represiunea. Dacă istoria Rusiei ne servește drept ghid, războaiele eșuate duc la schimbări politice – așa cum s-a întâmplat după înfrângerea Rusiei în fața japonezilor în 1905 și după înfrângerea sovietică din Afganistan. Moștenirea lui Putin va fi definită de eșecul său din Ucraina”, subliniază autorul.
Dar editorialistul identifică și o realizare comună a lui Putin și Trump.
„Comitetul norvegian care acordă Premiul Nobel pentru Pace va putea lucra fără distrageri. Putin nu a fost niciodată luat în considerare, iar dacă Trump a fost, nu va mai fi niciodată”, concluzionează fostul prim-ministru și ministru de externe suedez.
Editor : Sebastian Eduard