Majoritatea românilor consideră că este nevoie de alegeri anticipate, iar dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, pe primul loc s-ar clasa AUR, urmat de PSD, PNL, USR şi UDMR, potrivit unui sondaj CURS realizat în perioada 1-14 mai 2026 şi publicat duminică.
Conform sondajului, România are nevoie de alegeri anticipate, consideră 56% dintre respondenţi, iar 41% dintre intervievaţi se opun unei astfel de soluţii, rezultatul indicând „existenţa unei presiuni publice importante pentru schimbarea actualei configuraţii politice”,scrie Agerpres.
În privinţa intenţiei de vot, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, pe primul loc s-ar situa AUR, cu 32% din voturi, urmat de PSD (24%), PNL (20%), USR (10%), UDMR (5%), PNRR-Piedone (4%), SOS România (3%), iar categoria „Altul” la 2%.
„Rezultatele indică o competiţie relativ stabilă între principalele partide, cu AUR în poziţie de lider şi cu o diferenţă clară faţă de restul competitorilor”, arată sursa citată.
Din punct de vedere ideologic, cercetarea arată că electoratul are o orientare predominant conservatoare.
„Electoratul se defineşte predominant conservator. Din punct de vedere ideologic, cei mai mulţi respondenţi afirmă că se simt apropiaţi de zona creştin-democrată (29%) şi de cea naţionalistă (24%). 16% se definesc ca social-democraţi, 12% ca liberali, iar 10% se apropie de progresism. Datele indică o orientare predominant conservatoare a electoratului român, într-un context marcat de insecuritate economică şi instabilitate politică”, explică realizatorii sondajului.
Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1.664 de respondenţi, populaţie adultă rezidentă din România, prin interviuri faţă-în-faţă, la domiciliul respondenţilor, marja de eroare maximă fiind de +/-2,4% la un nivel de încredere de 95%.
Inflația și costul vieții, principalele griji ale românilor. Peste 80% cred că țara merge într-o direcție greșită
Inflația și costul vieții reprezintă principalele îngrijorări ale populației, într-un context social dominat de neîncredere și pesimism față de direcția în care evoluează România. În același timp, instabilitatea politică a devenit una dintre temele centrale ale percepției publice, potrivit unui sondaj CURS realizat între 1 și 14 mai și publicat duminică.
Potrivit datelor, 81% dintre respondenți consideră că inflația și costul vieții sunt cele mai importante probleme. Sunt menționate și alte preocupări: instabilitatea politică (59%), corupția (38%), securitatea națională (36%), prețul combustibilului (31%) și lipsa locurilor de muncă (21%).
Starea generală de pesimism și nemulțumire este confirmată de faptul că 82% dintre participanți cred că România merge într-o direcție greșită, în timp ce doar 15% apreciază că direcția este una bună. În ceea ce privește viitorul, 44% se declară mai degrabă pesimiști în legătură cu următorii cinci ani, 26% sunt foarte pesimiști, iar doar 28% au o perspectivă optimistă.
Cercetarea arată că percepția negativă este larg răspândită: peste opt din zece respondenți consideră că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, iar majoritatea privește cu scepticism anii următori. În plus, instituțiile statului și liderii politici se confruntă cu niveluri ridicate de neîncredere, fără ca vreun actor politic să reușească să obțină sprijin majoritar.
Călin Georgescu conduce la capitolul încredere în personalitățile politice
În privința încrederii în personalități politice, niciuna dintre figurile incluse în sondaj nu depășește pragul de 35% încredere ridicată. Clasamentul este condus de Călin Georgescu (32%), urmat de Nicușor Dan (31%), Ilie Bolojan (25%) și George Simion (23%).
Traian Băsescu, Cristian Popescu Piedone și Sorin Grindeanu se situează în jurul a 21% încredere, în timp ce Hunor Kelemen, Diana Șoșoacă și Dominic Fritz înregistrează niveluri ridicate de neîncredere.
În ceea ce privește partidele politice, încrederea rămâne scăzută: 35% dintre respondenți declară că au puțină încredere, 33% nu au deloc încredere, iar doar 30% afirmă că au încredere multă sau foarte multă.
În schimb, Biserica și Armata rămân instituțiile cu cea mai mare încredere, cu 79% și, respectiv, 76%.
Poliția și autoritățile locale depășesc jumătatea clasamentului încrederii, cu 55% și 53%. La polul opus, instituțiile centrale sunt percepute negativ: Parlamentul are 24% încredere, Guvernul 26%, iar Justiția 20%. Președinția este creditată cu 31% încredere.
Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.664 de persoane adulte din România, prin interviuri față în față la domiciliul respondenților, având o marjă de eroare de ±2,4% la un nivel de încredere de 95%.
Editor : Ana Petrescu