În Estonia, sentimentul de îngrijorare legat de amenințările Rusiei s-a intensificat după ce soldații ruși au invadat Ucraina, ceea ce a motivat mii de civili să se alăture Ligii Estoniene de Apărare – un fel de armată teritorială. Conducătorii armatei avertizează că orice armistițiu în Ucraina va porni „numărătoarea inversă” până la refacerea armatei ruse, care ar putea declanșa un nou război chiar și începând de anul viitor, potrivit raportului anual publicat săptămâna trecută de forțele de apărare ale Estoniei.
În timp ce în Marea Britanie aproape jumătate din populație a spus că ar refuza să lupte pentru țara lor „în orice circumstanțe”, conform unui sondaj realizat luna aceasta, în Estonia, 70% dintre cetățenii țării, excluzându-i pe cei din minoritatea rusă, ar fi dispuși să își apere țara. Cu tot cu estonii de origine rusă, procentul ar fi de 62%, potrivit The Times.
„Războiul din Ucraina nu se va încheia cu o situație în care Rusia va fi incapabilă să mai opereze împotriva noastră”, a scris Andrus Merilo, comandantul forțelor de apărare ale Estoniei.
„Speranța lui Putin de a rămâne la putere pentru restul vieții lui depinde de menținerea țării în război. Asta înseamnă că după ce va ieși din războiul din Ucraina, Rusia își va reface capacitatea de luptă a armatei”, a precizat Merilo. „În același timp, va căuta noi ținte și le va pregăti prin activități și campanii de destabilizare.”
Evaluarea Estoniei este că Rusia nu plănuiește doar să își refacă capacitățile militare, ci și să le extindă.
Rusia încearcă să își tripleze numărul de soldați din armata permanentă, a observat și Martin Reisner, un alt oficial important din cadrul Ministerului Apărării din Estonia.
Din fericire, „există o mulțime de oameni în Estonia care sunt pregătiți să lupte și să îi respingă pe ruși în cazul unui atac”, a spus Reisner.
„Vom duce luptele la ei din momentul în care războiul va începe”
Războiul din Ucraina a schimbat calculele privind felul în care statele NATO mici de la granița cu Rusia ar trebui să răspundă unui atac.
Oficialii din armata Estoniei nu vor să se bazeze pe strategia încetinirii avansului soldaților ruși până la venirea armatelor NATO pentru a salva țara.
„Cred că ucrainenii au demonstrat că, dacă vrei să recucerești teritorii, este o luptă grea”, a mai spus Reisner. „Noi nu vom aștepta ca rușii să vină pe pământ estonian ca să ne luptăm cu ei, vom duce luptele la ei din momentul în care războiul va începe efectiv.”
Este micuța Estonie pregătită cu adevărat să invadeze marea Rusie? „Trebuie să fim”, a spus și Neeme Brus, purtătorul de cuvânt al forțelor de apărare.
Cu cinci ani în urmă, răspunsul lui Brus ar fi fost probabil că estonii trebuie să se antreneze și să fie pregătiți. „Acum, spunem foarte clar: Rusia este inamicul nostru. Știm ce fel de regim este acela și cum vor ei să își refacă imperiul.”
Estonia a reacționat la amenințarea Rusiei mai devreme decât aproape orice altă țară din NATO. În 2007, Estonia a fost prima țară din alianță care a fost atacată cibernetic din Rusia și s-a confruntat cu proteste ale membrilor minorității ruse după mutarea unui monument din era sovietică din Tallinn.
„Rusia are mereu un teren de testare”, a spus directorul Centrului Național de Securitate Cibernetică al Estoniei, Gert Auvaart. „Cu 20 de ani în urmă, era Estonia. Acum, este Ucraina.”
Lumea vede în continuare războiul cibernetic ca pe ceva detașat de realitate, care există doar în lumea virtuală. Cu toate acestea, atacurile cibernetice au capacitatea să închidă multe sisteme esențiale din lumea modernă: rețeaua electrică națională, sistemele de plăți, serviciile guvernamentale și spitalele.
„Aceea este flota fantomă a Rusiei”, a spus Auvaart arătând cu degetul înspre navele rusești vizibile în Marea Baltică de la geamul biroului său din Tallinn. „Putem vedea la propriu banii care finanțează acest război cum sunt mutați înainte și înapoi pe mare.”
Mini-alianța NATO își diversifică arsenalul militar
Ucraina a început recent să folosească drone cu rază lungă de acțiune pentru a lovi infrastructura petrolieră a Rusiei, afectând 40% din capacitatea de export a rușilor.
„Ucraina a înlocuit practic sancțiunile Statelor Unite asupra petrolului rusesc cu acțiunea cinetică”, a spus Marek Kohv, analist din partea Centrului Internațional pentru Apărare și Securitate din Tallinn.
Cu toate că țările NATO sunt tot mai nesigure în privința ajutorului pe care l-ar primi din partea Americii lui Trump în cazul unui atac asupra Europei, Kohv crede că este mai puțin probabil ca state precum Estonia, care cheltuie în jur de 5% din PIB pe apărare, să fie abandonate.
„Trump ne-a numit ‘aliați model’”, a spus Kohv. Dar, chiar dacă în Estonia se află în continuare un batalion al armatei americane, Kohv a spus că are mai mare încredere în Europa să răspundă unui atac rusesc.
Cele trei state baltice au format un fel de mini-alianță NATO – Zona de mobilitate militară baltică – și au o cooperare militară strânsă cu alte țări precum Polonia, Marea Britanie și Olanda.
La fel ca alte țări europene, Estonia încearcă să își diversifice arsenalul militar astfel încât să nu mai depindă doar de armele americane.
Cu o populație de doar 1,3 milioane de oameni, corpul de voluntari al armatei Estoniei reprezintă un nivel de participare pe care puține țări europene îl pot egala.
„Cred că o mare parte din susținere se trage din rezistența Ucrainei sau datorită curajului de care au dat dovadă – este pur și simplu miraculos”, a spus Mart (39 de ani), un soldat voluntar. „Este o poveste destul de eroică. O inspirație.”
După instrucție, Mart alege să își ia arma cu el acasă, așa cum au voie mai nou să facă toți voluntarii. El își ține arma sub pat. „Cred că trebuie să fim pregătiți pentru orice.”
Editor : Raul Nețoiu